Studiu EY: In Romania scade importanta bancilor – pentru aproape 30% dintre consumatori, bancile nu mai sunt relevante

Industria bancară se confruntă la nivel global cu noi provocări generate de alternativele bancare disruptive. Odată cu apariția noilor competitori care oferă produse ușor de accesat si personalizate, legătura băncilor tradiționale cu clienții lor devine fragilă.

Pentru a masura relevanta bancara, EY a derulat un sondaj in randul a peste 55.000 de consumatori din intreaga lume, ca parte a studiului EY 2016 – Global Consumer Banking Survey care va fi lansat la sfarsitul lunii septembrie, in baza caruia a realizat Indicele de Relevanta Bancara (BRI). Scorul mediu de relevanta bancara de la nivel global, determinat in urma sondajului derulat de EY in 32 de piete, este 75,1%. Ce s-a intamplat insa cu restul de aproape 25% din relevanta bancilor?

„Cu treizeci de ani in urma, bancile se confruntau cu o concurenta foarte mica sau chiar inexistenta pe segmentul furnizarii de consiliere si de servicii financiare, iar consumatorii aveau mare incredere in ele. Drept urmare, erau extrem de relevante pentru vietile celor mai multi consumatori. Rezultatele studiului nostru scot in evidenta impactul aparitiei de noi competitori si noi servicii financiare, precum si scaderea angajamentului consumatorilor fata de banci si cresterea interesului lor pentru alternativele bancare,” explica Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader EY Romania.

Care sunt factorii care amenință relevanța băncilor

. Schimbările rapide în rândul preferințelor și așteptărilor clienților

. Creșterea produselor FinTech ușor de utilizat și a alternativelor la serviciile bancare tradiționale

. Provocările cu care se confruntă băncile în a ține pasul cu cererea consumatorilor pentru servicii digitale si a oferi informații ușor accesibile şi produse personalizate

. Scandalurile din industrie care au erodat încrederea în bănci – de la stabilitatea financiară la concentrarea asupra intereselor clienţilor.

Cât de relevante sunt băncile locale pentru consumatorii români?

Indicele de relevanta bancara calculat de EY pentru Romania este de 73,4%, cu aproape doua puncte sub media globala. Bancile par si mai putin relevante de atat pentru clientii mai tineri, inregistrand doar 71,8% pentru clientii cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani.

De asemenea, se inregistreaza o diferenta considerabila intre romanii cu un nivel scazut al educatiei – relevanta de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul ￢ si cei cu educatie superioara ￢ relevanta de 77,1% pentru absolventii de facultate. Cu toate acestea, indicele relevantei scade abrupt pentru romanii cu studii post-universitare, care considera bancile ca fiind relevante doar in proportie de 71,7%.

Interesant este si faptul ca bancile sunt mai putin relevante pentru romanii cu venituri mai mici, dar devin relevante in procent de 100% pentru clientii cu venituri anuale de peste 100.000 USD.

Comparativ cu alte tari europene, Romania inregistreaza unul dintre cele mai mici scoruri de relevanta bancara. Cu exceptia Italiei care inregistreaza un scor mai mic, de 71,6%, toate celelalte tari europene cuprinse in sondaj au inregistrat scoruri mai mari. Bancile din tarile nordice – Suedia, Danemarca, Norvegia si Finlanda – pastreaza cea mai inalta relevanta pentru clienti (peste 80%), alaturi de Germania care inregistreaza un indice de 81,1%.

Din perspectiva elementelor care constituie scorul global, reiese că băncile din România sunt sub așteptările clienților în planificarea de viitoare produse și în privința mix-ului curent de produse deţinute. Astfel, consumatorii ar lua mai degrabă în considerare în viitor un furnizor netradițional pentru cele mai multe produse financiare, pe măsură ce băncile devin tot mai puţin relevante în ofertele lor de produse bancare.

Având în vedere mix-ul de produse pe care românii le achiziționează în prezent de la băncile tradiționale, constatăm că printre produsele predominant achiziţionate de la bănci se numără: conturile de economii, creditele ipotecare şi conturile curente. Pe de altă parte, printre produsele care au migrat deja în mare măsură către furnizori nebancari în România se numără: asigurările, cardurile pre-paid reîncărcabile și conturile de investiţii. În viitor, românii intenţionează să achiziţioneze într-o măsură mult mai mică servicii financiare exclusiv de la bănci, fapt pentru care indicele relevanței bancare va continua, probabil, să scadă în anii următori.

„Consumatorii din România au accesat deja serviciile oferite de furnizorii non-bancari, iar un număr din ce în ce mai mare le ia în considerare pentru alegerile lor viitoare. Studiul nostru recunoaște practic provocarea adusa de noii competitori băncilor tradiționale și nevoia imediată de schimbare a abordării băncilor, în special în ceea ce privește produsele pe care urmează să le ofere”, adaugă Aurelia Costache.

Formula relevanței pentru bănci

Indicele de Relevanta Bancara realizat de EY masoara o gama intreaga de comportamente si atitudini curente si viitoare ale consumatorilor, in scopul realizarii unui scor compozit bazat pe:

• Relatia dintre clienti si banci in prezent: rolul bancilor traditionale de furnizor principal de servicii financiare precum si produsele si serviciile pentru care consumatorii apeleaza la banci in prezent.

• Relatia dintre clienti si banci in viitor: o combinatie intre increderea acordata bancilor si produsele si serviciile pe care consumatorii ar putea sa le ia in considerare, pe viitor, in vederea achizitionarii de la banci versus jucatorii non-bancari.

Scorul global al relevantei include patru factori esentiali pe care bancile trebuie sa ii aiba in vedere si pe care trebuie sa-i gestioneze daca vor sa inverseze tendinta de scadere a relevantei:

1. Banca definita drept furnizorul principal de servicii financiare Institutiile financiare pe care oamenii le considera furnizori principali de servicii financiare sunt in continua schimbare. Aceasta variabila incepe sa se erodeze in timp, pe masura ce apar tot mai multi competitori netraditionali care capteaza atentia consumatorilor, iar reputatia si „zestrea” acumulate devin mai putin importante.

2. Increderea in banci Bancile traditionale considera adesea increderea ca pe un atu fundamental. Indicele reflecta insa estomparea importantei increderii asupra unei game largi de elemente relationale, incluzand aici confidentialitatea, securitatea, transparenta comisioanelor si furnizarea de consiliere impartiala.

3. Mix-ul de produse detinute in prezent de la banca Consumatorii se orienteaza catre noi furnizori pentru gestionarea finantelor si achizitiilor. Impactul generat de mobile banking si de furnizorii bancari netraditionali este cel mai evident pe pietele emergente.

4. Viitoarele produse bancare Conform indicelui, clientii nu mai considera bancile prima sau singura optiune pentru gestionarea vietii lor financiare. Pe anumite segmente de produse, cum ar fi creditele ipotecare si conturile curente, bancile domina si in prezent; cu toate acestea, in unele categorii, inclusiv pentru produse pe care bancile le administreaza astazi aproape in exclusivitate, scaderea increderii clientilor in modul de administrare ar putea fi dramatica.

Sursa: www.eyromania.ro