„Teenage banking” in Romania, utopie sau necesitate – tinerii intre 15 si 19 de ani cheltuiesc peste 400 mil. euro pe an, in numerar

Daca intrebam orice bancher, cu pozitie in structura de conducere a unei banci, daca exista o schimbare de natura generationala care sa induca/provoace schimbari in activitatea de banking a urmatorilor ani raspunsul este invariabil da. Pentru simplul motiv ca tinerii sunt foarte familiarizati cu tehnologia, ceea ce obliga bancile sa-si digitalizeze serviciile daca vor sa-i prinda drept clienti.

Cu toate acestea, desi este o necesitate din punct de vedere al dezvoltarii strategice, bancile nu investesc in servicii/produse pentru tinerii sub 18 ani, altele decat cele clasice de economisire. Pur si simplu pentru ca acest segment nu este aducator de venituri pe termen scurt. Nu ridica pretul actiunii la bursa iar actionarii nu sunt fericiti.

Educatia financiara trebuie sa o faca in continuare familia. La nivelul bancilor nu se aloca fonduri in acest sens pentru ca „nu este business case”, nu se vede „return-ul”. Potrivit studiilor Erste, „principala sursa de educatie financiara a tinerilor din Romania ramane familia, intr-o proportie covarsitoare – 95%, in timp ce scoala detine un procent de 9%, iar bancile doar 5%.”

Suntem condamnati sa dam in continuare banii de buzunar copiilor nostri in numerar, pentru ca bancile nu vad oportunitatea introducerii unor servicii care sa permita electronic acest lucru. Sau daca o vad asteapta concurenta sa faca un pas in acest sens, ca sa fie astfel validata cumva aceasta oportunitate. Desi tinerii cheltuiesc sume considerabile, insa exclusiv in numerar.

Un studiu Erste, realizat de catre IMAS International, arata ca „tinerii cu varste de 14-25 de ani din Romania cheltuiesc, in medie, 33 de euro lunar pe haine, incaltaminte si alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte tari din estul si centrul Europei, fiind intrecuti doar de austrieci – 57 de euro”. Cehii si slovacii aloca, spre exemplu, doar 21 euro, ungurii – 17 euro, croatii – 22, iar sarbii – 18 euro.

Atunci cand sunt intrebati de unde provin banii, tinerii romanii au cea mai mica rata de raspuns la categoria “joburi part-time sau full time” – 76%, in timp ce cehii se afla la 99%, austriecii la 98%, slovacii si croatii la 97%, iar ungurii la 82%.

Datele INS releva faptul ca avem 2,5 mil. de tineri cu varsta intre 15 si 24 de ani (1,1 mil. cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani si aproape 1,4 mil. cu varsta intre 20 si 24 ani). In aceste conditii, plecand de la concluzia studiului, rezulta ca vorbim de peste 80 mil. euro/luna cheltuite de tineri, in numerar. Asta inseamna aproximativ 1 mld. euro pe an.

Mai mult, Romania are, cu exceptia Austriei, cei mai multi tineri din grupa de varsta 17-19 ani care detin un telefon de tip smartphone – terminal care permite instalarea unei aplicatii de plati/transferuri sau chiar mobile wallet.

In portofoliile de carduri ale bancilor, persoanele de pana in 18 de ani detin sub 3% (adica putin peste 100.000 de carduri dintr-un total portofoliu de aproape 6,7 mil.). Practic, pentru primii trei emitenti, ponderea este intre 0,6% si 2,6%. De ce nu dam mai multe carduri tinerilor? De ce nu dezvoltam platforme de mobile banking pentru tineri?

Dispunem de tehnologie, suntem familiarizati cu ea (atat la nivelul bancilor cat si al tinerilor nativi digital), exista clar o piata a transferurilor pentru tineri si, in mod evident, acest segment tanar al populatiei face plati. Este momentul unui program national de incurajare al tinerilor sa plateasca electronic. Daca investitia ar fi la nivel de sistem bancar, cu sprijinul schemelor internationale de plata (MasterCard & Visa), asociatiilor si patronatelor de profil, dar si al autoritatilor, rezultatele se vor vedea rapid si vom beneficia cu totii, pe termen lung.