42% din populatie nu este interesata de produsele bancare

Cei care nu se intereseaza deloc de produsele bancare sunt, in general, persoane nebancarizate. Cu toate acestea, 23% din populatia bancarizata (care are o relatie cu banca) este la fel de dezinteresata de acest subiect – potrivit unui studiu privind “Nivelul de educatie financiara al romanilor” realizat de Gfk Romania la solicitarea ARB. Angajatii cu studii superioare sunt cei mai inclinati sa se mentina informati cu privire la produse bancare, termeni bancari, etc.

 Schemele internationale de plata dar si firme globale de cercetare de piata prevad ca, in urmatorii 10 ani, principala metoda de plata fara numerar va fi prin utilizarea telefonului mobil. In Romania, telephone/mobile banking-ul este o notiune necunoscuta, 90% dintre persoanele chestionate declarand ca au un grad de cunoastere scazut si foarte scazut. Dintre toate produsele bancare, cardul de debit este cel mai cunoscut de catre romani, 34% dintre respondenti declarand ca au un grad de cunoastere ridicat si foarte ridicat pentru acest produs bancar. Insa chiar si pentru cardul de debit, 55% au declarat ca au un grad de cunoastere foarte scazut!

In materie de termeni bancari, legati de creditare, cei mai cunoscuti sunt cardul de credit (37%) si perioada de gratie (33%). La polul opus se afla termenii de ROBOR/EURIBOR si scoring, 87% si respectiv 94% declarand ca acesti termeni au pentru ei o claritate scazuta. Surprinzator este faptul ca, desi cardul de debit este cel mai cunoscut produs bancar – pentru ca este si cel mai utilizat – aproape doua treimi dintre respondentii care sunt clienti ai bancilor au declarat ca termenul de descoperit de cont/overdraft are o claritate scazuta. Procentul urca la aproape 90% in randul celor care nu sunt clienti ai bancilor.

In Romania, Visa si MasterCard au recunoscut ca dupa 5 ani de campanii nationale sustinute pentru incurajarea platilor prin card in magazine, sunt inca multi romani care nu stiu ca utilizarea cardurilor la comercianti nu se comisioneaza. Totusi, pe baza rezultatelor acestui studiu, se poate spune ca produsul care a contribuit cel mai mult la cresterea gradului de educatie bancara al romanilor este cardul: este cel mai utilizat si prezinta cel mai inalt nivel de cunoastere al termenilor (vezi perioada de gratie) in randul populatiei.

In privinta obiceiului de a compara mai multe oferte, concluzia studiului este ca aproape 60% dintre cei care au optat pentru un serviciu sau produs bancar – jumatate dintre cei intervievati – nu s-au documentat astfel ca nu au facut nicio comparatie. Cei care compara mai multe oferte inainte sa achizitioneze un produs provin preponderent din mediul urban (70%).

Internetul joaca un rol secundar in procesul de comparatie al ofertelor bancare, doar 21% dintre clientii sistemului apeland la site-uri specializate in compararea serviciilor si produselor bancare. De altfel, principalul canal de informare il reprezinta emisiunile TV pe teme financiare sau bancare, urmat la foarte mica distanta de rude, prieteni si cunostinte, sfaturile sau sugestiile acestora cantarind mai mult decat informatiile primite in unitatile bancare(!). Mai mult, o treime dintre cei intervievati au declarat ca nu folosesc niciun canal de informare, dezinteresul fiind total.

O alta concluzie socanta a studiului este ca 21% dintre clientii sistemului bancar pur si simplu nu au citit contractul. Autorii studiului au remarcat faptul ca: „contractele sunt citite in intregime in mai mare masura de cei care contracteaza produse de economisire decat de cei care achizitioneaza conturi curente sau carduri”.

Concluziile acestui studiu au determinat ARB sa lanseze un program de educatie financiar- bancara. Campania se va derula la postul public de televiziune TVR1, intre decembrie 2011 si iulie 2012, si va contine  14 fillere distincte (2 minute fiecare) ce vor fi difuzate de 4 ori pe saptamana (in fiecare zi de marti si joi in intervalul orar 18.55- 19.05 si in fiecare zi de sambata si duminica inainte de telejurnalul de pranz, 13.50-14.00).

Studiul a fost relizat in perioada 8 iunie – 23 iunie 2011 pe un esantion de 1000 respondenti cu varsta de minim 18 ani. Interviurile au fost realizate telefonic, utilizand metodologia CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).